Cârnații sunt pentru români ce este pizza pentru italieni.
Se spune că pizza era ‘mâncarea săracului’ la italieni pentru că orice avea gospodina prin cămară se putea arunca pe un blat din faină, apă și un praf de sare. Însă, după ce a înconjurat mapamonul în preferințele culinare ale multor neamuri și generații, a scuturat această etichetă.
În toate casele de români, de Crăciun și nu numai, sfârâie cârnații în tigaie și se cuibăresc apoi în pat de untură ca să țină mult peste iarnă.
Iar ori de câte ori ne chemăm la masă prietenii și neamurile, friptura și cârnații sunt deliciul meniurilor noastre. Rețeta este simplă ca și la pizza, din moment ce orice fel de carne ai avea, dacă o treci prin mașina de tocat și o amesteci cu sare, usturoi și ceva condimente după gustul fiecăruia, apoi tragi compoziția într-un maț de porc sau de oaie, ai gata cârnatul. Măiestria celui care pune la cale rețeta de cârnați aduce împreună fantezia combinațiilor de gusturi și arome și cunoașterea proprietăților cărnii și condimentelor. E de văzut dacă ai adăugat corect în compoziție cantitatea de grăsime pentru că, știți voi, grăsimea dă gustul și face ca toate condimentele să se lege cu carnea și să transmită savoarea.
Cârnații noștri de casă sunt porniți din fantezia mezelarilor ce ticluiesc tot felul de combinații delicioase pentru ca atunci când aroma lor ne umple gura de apă, să vedem în farfurie un cârnat dolofan și rumenit, gustos și fraged, numai bun de tolănit pe o garnitură de cartofi, de varză sau de fasole, cum ne place nouă, românilor, să ne ospătam atunci când frigul iernii ne cere aport caloric crescut.
Cârnații de casă De la Bâlea sunt sus de tot în preferințele clienților noștri din măcelării și sunt meșteșugiți numai din carne de porc, gușă de porc ce le da ‘dulceață’ pentru că are aport mare de grăsime, sare, usturoi și condimente parfumate.
Malaxăm totul bine, bine, până când carnea ’se sparge’ și începe să înghită tot adaosul, se omogenizează într-o compoziție vârtoasă ce se umple apoi în mațe de porc.
Se lasă o zi la zvântat, apoi se afumă delicat, se fierb și se afumă încă o dată pentru culoare, aromă și gust. La foc molcom și fum de fag se răsfață carnații noștri pentru ca apoi să iasă din afumătoare răspândind arome delicioase, atârnați de rame, unul lângă altul, lunguieți și rotunjori.